Afla cand se va incheia suferinta ta

Inca ca cand am inceput sa scriu pe blog am incercat sa evit sa abordez suferinta. Pana cand am relizat ca toti oamenii au suferit. Mai mult sau mai putin, mai dureros sau mai sfasietor.

Ceea ce m-a determinat pe mine sa scriu acum despre suferinta este faptul ca am ramas 2 zile singura in camera de camin, ca am avut tot timpul necesar sa fac ceea ce-mi place si ce vreau, si totusi nu am facut, ca am avut toate clipele sa ma bucur de ele si nu m-am bucurat, ca am avut ocazii sa ma interesez de oameni si nu m-am interesat. Toate pentru ca nu m-am interesat de mine. Si nu stiam care e cauza a ceea am trait ieri.
Pana am vizionat un documentar si s-a aprins lumina in mine.

Nimic nu e intamplator. Nu e intamplator ca am ramas singura intr-o camera de camin cu 6 locuri, ca Pera Novacovici scrie tocmai acest articol si lasa la final tocmai acest documentar. Nu e nimic intamplator ca am trait clipele pe care le-am trait.

Si am suferit de mica, cand mi-am reprimat individualitatea. Si apoi nu am mai stiut cine sunt, asa cum poate stie un copil normal. Am vazut ca fac anumite lucruri de care nu pot fi deloc mandra. Si m-am condamnat si pedepsit. Si omenii din jurul meu se comportau cu mine exact asa cum ma comportam eu cu mine, pentru ca asa ,,ceream" in mod inconstient sa fiu tratata. M-am dat cu capul de pereti: de ce nu sunt respectata? De ce nu sunt iubita? De ce nu ma pot intelege nici macar cu familia mea? De ce ceilalti nu ma sufoca cu iubirea lor? De ce nu primesc dragoste? De ce oamenii nu ma inteleg? Cine sunt eu? De ce sufar?

Astea au fost suferintele mele. Pe care le credeam provocate de oamenii din jurul meu. Dar m-am inselat. Erau doar eu cea care ma tradam si ma  faceam sa sufar. Eu am ales sa traiesc acele suferinti pentru ca nu-mi puteam imagina cum ar arata viata mea fara ele. Si daca a fost ceva pentru care eu sa nu fi fost responsabila, cu siguranta acea suferinta m-a format.

Sunt perfect constienta ca nu as fi ajuns aici, sa fiu omul acesta care sunt acum, daca nu sufeream, daca nu plangeam, daca nu greseam. Si ce daca am fost umilita, injosita, judecata si criticata? Acum am ajuns sa fiu invidiata si barfita din invidie. Ce are daca am fost aratata cu degetul si condamnata? Atata timp cat eu eram persoana care ma condamnam si ma criticam cel mai mult.

Am crezut ca sunt a nimanui si credeam ca numai eu sufar. Nu am indraznit sa spun nimanui despre suferinta mea. In primul rand ca nu as fi putut sa vorbesc, trebuia sa fii plans inainte, si in al doilea rand, cu ce m-as fi ales? Si asa nu ma poate intelege nimeni. Cum sa le spun ce-mi fac mie oamenii si cum imi distrug nervii, sanatatea si bucuria de a trai? Cum?............

.........Nu s-a gasit nimeni. Si stii de ce nu s-a gasit? Pentru ca daca s-ar fi gasit, eu nu scriam acum aceste randuri. Nu as fi putut sa te inteleg. Nu as fi avut ceva de oferit. Acum pot sa te inteleg. Pot sa stiu exact prin ce treci, pot sa te cred, sa te ascult si sa te ajut. Langa mine nu a fost nimeni, oricat de mult mi-as fi dorit. Dar acum nu-mi pare rau. Pentru ca acum pot fi langa zeci de oameni care trec prin suferinta, pot sa ii cred, sa-i inteleg, sa-i iubesc, sa-i ajut. Eu stiu ca daca eram ajutata, nu puteam acum sa ajut.

De ce ti-am spus despre mine? Ca sa crezi ca ceea ce-ti voi spune in continuare are sens.
A avut sens in viata mea. Si am vazut ca nu numai intr-a mea. Am intalnit prea multi oameni, am auzit prea multe povesti de viata si am trait de prea multe ori aceste sentimente incat sa mai pot pune la indoiala sau sa neg ca....

Nu am crezut ca suferinta ma poate aduce aici. Nu am crezut niciodata ca voi ajunge sa fiu libera. Nu am crezut ca voi putea ajunge intr-un punct in care sa fiu sanatoasa mental si intreaga ca personaliate. Sa pot fi fericita si sa iubesc.

Nu am reusit sa fac pace cu oamenii din jurul meu. Ma bantuiau oamenii cu experientele lor. Traiam, din aceasta cauza, stari confuze si nu stiam cine sunt. Sunam un prieten sa ma ajute sa-mi amintesc de mine. Spuneam ca oamenii sunt ,,asa...." fara sa-i cunosc. Strigam si tipam cand nu eram inteleasa.

Am fost la o conferinta budista unde se vorbea de compasiune si iertare. Si calugarita spunea ca oamenii care tipa cand ,,comunica" sufera. Mi-am spus ca eu nu sufar. Atunci de ce am tipat la telefon cu o zi inainte, in condiitiile in care  majotitatea timpului nu procedez astfel. Apoi a venit ziua in care am facut numai ce am vrut si care putea sa-mi aduca lumina in suflet. Ce a pus capac fiintei mele? Eu credeam ca m-am iertat. Dar doar credeam.. Cand am iesit de la conferinta budista ma opreste o tipa pe strada sa ma invite la un film cu tematica nu stiu de care si ma intreaba daca cred in Dumnezeu. I-am spus: care Dumnezeu? Cu siguranta nu cred in Dumezeul tau. Eu cred doar mine si in partea divina care se regaseste in mine. A inceput sa-mi voreasca si dupa un timp... ma vad ca incep sa vorbesc despre iertare. Imi spunea ,,Dumnezeu te iarta" Eu o intreb: ,,Dar tu te-ai iertat?" Si apoi fac o prezentare foarte elaboroasa despre iertare. Cine sunt eu, ca eu m-am iertat de toate datile in care am gresit. M-am auzit ca intreb: ,,Dar tu te-ai iertat"? fara sa stiu ca iertarea de sine trebuie facuta mereu. Nu o data, nu numai dupa ce-a trecut, nu o data pe an. Ci mereu. 

De ce sa ne iertam? Ca sa ne putem iubi. Ca sa ne simtim liberi si frumosi, minunati. Ca sa putem trai in libertate si in bucuria de a trai.

De ce sa ne iartam? Ca ca-i putem ierta pe ceilalti. Si vom vedea, ca ceea ce ne-a ranit la ceilalti, sunt doar parti ale fiintei noastre. 

,,Tu nu ma iubesti" suna un repros= eu nu ma iubesc.
,,De ce nu ma respecti?'= eu nu ma respect
,,E un nesimtit"= eu sunt singura care ma ranesc
,,E un tradator, m-a inselat"= eu sunt singura care m-am inselat in ceea ce ma priveste pe mine si pe mine in raport cu el
 ,M-a mintit tot acest timp"= eu m-am mintit singura.

In final, iti vei da seama, ca toate suferintele tale au avut un rost pe lumea asta. 
Ce are daca esti curva? Si eu sunt curva daca vreau sa fiu. Stiu ca pe langa femeia integra ce sunt, sunt si o curva. Depinde de situatii si imprejurari, depinde de oamenii care ma calca pe coada. Pot sa fiu si inger. Dar sunt si drac. Pot sa fiu si onesta, dar pot fi si cacata in ultimul hal. Incerc sa fiu mereu constienta de ce pot fi, pentru  ca numai asa pot alege ce sa fiu si din ce postura sa  re/actionez. Stiu ca nu sunt numai o fiinta vie, divina, frumoasa in sufeltul si viata mea, ca pot fi si negativa, si indaratnica, si neincrezatoare, si aeriana si de nimic. Dar accept toate aceste. Pentru ca daca nu le accept, nu mai stiu cine sunt. In consecinta nu mai pot face nimic de valoare, nu mai pot fi fericita si nu pot deveni o companie placuta. Atunci stiu ca ma voi duce sa aleg ca sa ma eliberez de ,,nu stiu ce am". 

 In consecinta, atunci cand nu mai stii cine esti, ce vrei, de ce nu poti face fata vietii, atunci cand clipa nu-si mai gaseste frumusetea si nu mai gasesti niciun rost de a trai, de a fi pe acest pamant:

-opreste timpul si lumea, si nu mai face nimic. Nu te mai gandi la nimic altceva decat la tine.

-incearca sa te ierti. Asta inseamna sa vezi sclipirea dinauntrul tau, sa spargi carapacea de defecte si rusinea care te tine in loc. Ofera-ti iartare si tamaduieste-te singura. Pune-ti o muzica relaxanta, plangi, cuprinde-te in brate si cere-ti iertare de la tine pentru toate datile in care nu te-ai iubit, in care ai uitat a crezi in tine si ai uitat cine esti. Cere-ti iertare de la trupul tau pentru ca nu l-ai placut si ofera-i iubirea ta. Doare mai tare, pentru ca atunci te eliberezi de tot ce te-a tinut in loc. Plangi mai tare ca asa iese suferinta din tine. Spune-ti ca te-ai iertat, ca esti persoana care insemni cel mai mult pentru tine si pe care o iubesti cel mai mult.

-fii constineta ca nimic nu este intamplator, iar ceea ce ai simtit la un moment dat in viata ta a devenit rampa ta de lansare. Nu puteai sa devii omul minunat care esti astazi daca nu treceai prin acea durere, prin acea suferinta. Tocmai aceasta suferinta te-a facut sa mergi mai departe. Tocmai aceasta suferinta te ajuta sa traiesti viata la un nou nivel de constienta.

Beneficiile sufeintei:

-fiecare suferinta e o lectie de viata, si fiecare trebuie tratata cu respect si incredere. Adica fiecare durere este o noua poarta spre tine, spre fiinta ta minunata care se ascunde in interiorul tau. Acolo esti dulce si frumoasa, acolo zace iubirea in tine.

- nu poti deveni mai prost de pe urma suferintei. Cu siguranta, ceea ce nu te omoara te face mai puternic.

-esti, cu singuranta un om evoluat, ce a avut parte de suferinta si bucurie. Si daca nu a venit inca bucuria, fericirea ce vine dupa suferinta e in egala masura cu aceasta. Pentru ca nici soarele nu poate sa rasara decat dupa noapte. Razele lui nu pot incalzi si ajuta pamantul la  rod, decat dupa ce acesta a fost udat de ploaie.

-ai ramane un necunoscut pe lumea asta, nestiind ce inseamna o calatorie prin viata, o cunoastere de sine, nestiind ce e iubirea, iertarea si compasiunea.

Astea sunt cateva din beneficiile suferintei. dar a suferintei de care nu esti responsabil deloc sau aproape deloc. Pentru suferintele, impropriu spus, cauzate de dragoste, e alta poveste. Acolo ai un alt rol si sufeirnta are alt rol si alta natura. Si acolo se poate lucra, intelege si percepe experienta intr-un cu totul alt fel. Intr-o relatie, suferinta e proportionala cu gradul nostru scazut de maturitate- ne doare cand persoana  iubita nu ne arata iubirea, nu se pliaza asteptarilor noastre..Ar trebui sa intelegem ca ea are tot dreptul sa ne ofere sau sa ne refuze. Are toata libertatea din lume sa faca ce doreste. Daca doreste sa ne iubeasca, ne iubeste, daca doreste sa plece in cautarea iubirii, e liber sa plece. Pana acolo mai avem mult de munca, inclusiv eu, cea a carei minte adora sa ramana agatata de obisnuintele din trecut. Dar mai avem si toata libertatea sa decim in fiecare zi, de zece ori pe zi, ca e timpul sa crestem, ca e timpul sa invatam, ca viata ne sta la disopozitie cu toate, bune si ,,rele", in asa masura incat noi sa evoluam si sa ajungem la un alt prag de constizare.

Un rezumat al articolului:
-nimic nu e intamplator si tot ce se intampla se intampla inspre binele tau!
-esti constienta ca nu puteai deveni omul acesta minunat care esti azi daca nu trait acea durere, acea suferinta
-stii ca fiecare experienta este un punct de lansare spre a face fata experientelor care vor urma sa vina in viata ta
-daca nu erau acele persoane care sa te faca sa suferi, tu nu ai fi ajuns aici si acum, asa cum esti azi
-fiecare fapta rusinoasa devine perla ta, samanta care te-a facut sa te intrebi de ce si te va face sa descoperi omul minunat si deosebit de valoros din tine!
-ajungi sa te simti libera in momentul in care ai reusit sa te ierti pe tine insati si apoi pe oamenii din jur!
-ajungi sa fii respectata daca tu te respecti! Vei fii taratata cu demnitate si iubire, in masura in care o faci acum cu tine! Te vei simti atat de indragita pe cat de mult te indragesti tu acum!
- Bucuria de a trai survine dupa ce ai trait si inteles rolul suferintei.