Primul lucru pe care eu il
recomand si te invit sa il practici este scrisul.
In primul rand, scrisul te elibereaza.
Dupa parerea mea, nu exista alta metoda mai eficace, mai eficienta si clara decat scrisul. Il recomand in cazul oricarei probleme, oricarui neajuns. Iti spun din proprie experienta ca scrisul e ca o sapa, cu care poti ajunge la interiorul tau. Nu e usor sa sapi, nu e usor nici sa scrii. Pentru ca scrisul care vindeca trebuie atasat de acceptare si recunoastere a propriilor sentimente. Acesta este scrisul vindecator, eliberator.
Daca vrei succes...
Nu
poti incepe un drum de succes daca in tine mai sunt rani din trecut. Punct si
de la capat. Nu ai cum, nu poti sa avansezi, vei simti tot timpul ca ceva te
trage in jos. Nu e nepregatirea, nu e lipsa increderii, nu lipsa de sprijin,
nu, nu e nimic din prezent. E trecut pur. Trecut imbibat de sentimente
netraite, pentru ca au fost sesizata si percepute ca fiind dureroase. Si asa ai
tot amanat trairea. Aceasta amanare, la fel ca orice fel de amanare, aduce
riduri de fata si suflet. Riduri care se vor adanci pana la sange. Ai simtit?
Daca nu, poate vei simti daca nu vei aplica ce scrie aici. Nu-mi doresc pentru
tine sa simti durerea, dar sincer vorbind, as vrea sa o simti. Ca sa poti fii
durere. Pentru ca dupa ce o durere este traita, ea dispare, ca prin farmec. Nu
trebuie sa faci nimic. O simti o secunda, apoi trece. Daca vei stii sa traiesti
durerea cu adevarat, sa fii durere si nimic altceva, iti vei da seama ca ea va
fi inlocuita cu bucurie.
De alt fel, bucuria nu poate fi simtita fara
trairea durerii.
In al doilea rand, scrisul te vindeca.
Dar descatusarea de durere,
eliberarea de ea, nu ti-o poate oferi in totalitate decat scrisul. Scrisul care
este scris fara cizelare, sa nu stai sa te gandesti ce sa scrii. Scrisul care
curge din mana ta. Daca ai pastra ceva din cele scrise de tine, vei fi
surprinsa de ideile si lucrurile care se ragesc pe foaie. De multe ori, daca te
vei intoarce la ceea ce ai scris in trecut, ti se poate intampla sa nu poti
recunoaste cele scrise. Iti vei spune: ,,eu nu am trait asa ceva. Da, e scrisul
meu, dar nu e de la mine pornire.” Sa vin eu si sa iti spun ca a fost? Ca acel scris a fost alinarea si
leacul la durerea ta. Ai si uitat. Foarte bine!!!
In al treilea rand, nefericirea dispare.
Daca se intampla
sa fii nefericita, si te vei hotari sa scrii, iti vei da seama ca nu vei gasi
niciun motiv de nefericire. Pentru ca nefericirea nu exista, este doar o stare
a mintii, pe care tu ai aleso si tot tu vrei sa o indepartezi. Vei gasi
probabil, cauza care iti da stari incerte si confuze. Mi s-a intamplat de multe
ori, sa cred ca starea mea de
,,uratenie” e cauzata de ceva anume, iar a doua zi, cand citeam ce scrisesem cu
o seara inainte descopeream ca altceva era motivul. Asa reuseam sa lucrez la
partile care cereau sa fie satisfacute, si sa redevin intreaga.
In al patrulea rand, scrisul te descopera.
Asa cum am
prezentat anterior, scrisul are rol revelator. Te ajuta sa vezi partile tale
care duc lispa de recunoastere. Iti vei da seama ce lipseste, unde trebuie sa
lucrezi la tine si cum anume. Spre exemplu, poti avea sentimentul ca nu esti
capabila sa faci fata unui examen, desi ai muncit zile si nopti intregi, sau ca
nu ai puterea de concentrare necesara. Daca vei scrie, ceea ce iti vine sa
scrii, desigur, vei constata ca nesiguranta ta nu vine din lipsa de pregatire,
ci din repugnarea unor laturi. Mai frecventa este repugnarea afecticitatii,
sexualitatii. Pe limba romana:,, nu am timp de prieten, sunt prea ocupata de
cariera mea.”Nu poti fi intreaga fara vreo latura de-a ta, iar negarea uneia dintre ele duce la esec. De
orice natura.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu