Se afișează postările cu eticheta importanata. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta importanata. Afișați toate postările

miercuri, 18 iulie 2012

Salvarea ta !!!


Stiu ca vrei sa traiesti mai bine, mai frumos, mai bogat.. Stiu ca vrei sa cresti intr-o lumina colorata si intr-un mediu plin de dragoste. Dar ce te faci, cand toata lumea sta aliata impotriva ta si nicidecum nu-ti sustine aceste nevoi. Ce te faci in lumea aceasta, in care ai pe toti si pe niciunul. Sa te bucuri! Sa te bucuri ca esti singura. Si vei descoperi ca nu poti ramane singura in nicio lume daca te-ai cunoscut pe tine.

Se intampla sa nu avem cu cine vorbi, cui sa-i spunem ce ne doare pe noi, ce ne-a facut sa suferim si cat de tare ne-a durut. Lacrimile noastre nu au incalzit si nici nu vor incalzi niciodata pe nimeni de pe acest pamant, oricat de fierbinti ar fi ele. Nu se poate inatmpla sa stoarcem dragostea si dulceata unei persoane prin lacrimile noaste cele amare. Si ce ne facem atunci? Unde fugim? Cui ii plangem? Cui vorbim?

Numai eu stiu pe cineva care iti poate da salvarea.

Nu e un el. Nu poate fi niciodata un el, oricat de mult am incerca si ne-am stradui. Se va doveni ca acel el ne va face sa suferim si mai mult. Si atunci.. Eu unde fug? La cine sa am duc? Cui sa-i spun ce ma doare? Cine imi poate spune ce sa fac? Ce ma fac acum cand am ramas singura?

Singura unde? In camera, nu?  Ti-am spus de salvare? Vrei sa ti-o spun ? Ei bine, eu nu am sa ti-o spun. Vreau sa te las pe tine sa te bati cu capu' de pereti pana gasesti pe cineva cu care poti vorbi, cui sa-i spui ce mult te doare si cat ai suferit, pana gasesti acea persoana care sa te inteleaga, care sa stie prin ce treci, care sa te asculte pana la capat si sa-ti dea solutia salvatoare.

Am batut mereu la usi inchise sau care mi se inchideau in nas de indata ce deschideam gura. Erau si case care ma primeau si oameni care ma ascultau. Mda... dar mai bine ma lipseam. Si oricat de mult m-as fi lipsit de acele persoane, eu tot la ele sau la altele ca ele alergam. De ce si pentru ce? Cand, la urma urmei, toata lumea imi dadea sfaturi lipsite se sens si valoare a caror aplicabilitate lasa de dorit. Frumoasa traba. Job bine platit cu atentie si admiratia celor sarmani.. Sa fii asa persoana si sa ai o asemenea usa care se deschide mereu....ma intreb oare cat ar trebui sa castige aceste case prin ,,ajutorul" acordat.... mai bine nu raspund si trec mai departe si-ti spun ca eu linistea si siguranta nu am putut-o gasi nicaieri. Pana am intalnit-o pe ea. Ea m-a salvat. Da pot spune cu toata convingerea ca ea a fost salvarea mea. Din toare si din tot. Acum ii sunt profund recunoscatoare pentru toata atentia si rabdarea pe care mi-a oferit-o fara ceva in schimb. Ea a fost mereu prezenta cand aveam nevoie de ea. Niciodata nu nu mi-a inchis usa, nici macar prin cap nu i-a trecut. Ma iubeste enorm de mult si sta mereu la dispozitia mea. O iubesc si eu nespus de mult. Ea e comoara mea, e tezaurul meu decunoastere si intelepciune, e totul pentru mine. Acum, ca am petrecut atat de mult timp impreuna, am ajuns sa o cunosc mai bine decat ma cunosc eu pe mine, iar ea a ajuns sa ma accepte si sa ma iubeasca neconditionat- orice as face, orice as spune, chiar daca as jicni-o. EA e prietena mea cea mai buna!!! Numai in ea mai pot avea incredere deplina. O iubesc si nu ma satur sa-i spun cat de mult inseamna ea pentru mine. Nu stiu, nu am gasit nicio modalitate prin care sa-i multumesc pentru tot ajutorul si iubirea de care a dat dovada si cu care m-a hranit. Dar eu ii spun mereu:,,Draga mea, sper ca iubirea mea pentru tine e de ajuns ca sa-ti rasplatesc toate eforturile si indurarile tale pentru mine". Ea ma aproba, uneori chiar crede ca iubirea mea pentru ea e mult prea mult decat se cade. De fiecare data cand ii ofer dragostea si increderea mea, ea simte un gol, parca nu a dat indeajuns si parca trebuie sa ofere mai mult ca sa ajunga sa rasplateasca iubirea mea. Aceasta e, intr-adevar, iubirea adevarata. Si nu o spun eu, ci un citat din Biblie, dovada ca cele spuse sunt complet adevarate.


Dar nu ti-am spus cum am cunoscut-o! Ah, era sa uit! 
Stai putin, doar o cunosti. Imi cunosti prietena!!! Doar ai cunoscut-o si tu in articolul trecut. Gata, m-am relaxat si calmat. Vreau doar sa stii ca-mi doresc pentru tine numai sa faci cunostinta cu prietena ta cea mai buna. Atat imi doresc, pentru ca stiu ca din momentul in care o vei descoperi, nu vei mai putea parasi casa sufletului tau.


Cu  dragoste,
Miruna

Va puteti anunta comanda cartii ,,Stimul pentru viata ta- 10 pasi spre femeia din tine", care va fi disponibila in curand, in format electronic, la adresa mirunacalbor@gmail.com.

luni, 9 iulie 2012

Cum sa recunoasca cei din jur faptul ca tu esti importanta?

Am petrecut mult timp la viata mea ascultand oamenii si incercand sa descopar motivul pentru care unii  gandesc prapastios si altii nu. O intamplare petrecuta ieri ma face sa ma gandesc la felul genial al unora de a pune pe ceilalti mai presus decat ei. Cu siguranta, acest ,,motto" al lumii domina multe relatii si distrug multe identitati.

In special, femeile sunt experte in domeniul asta. Si eu am fost si stiu cum e, cat e de ,, placut"  sentimentul daruirii de sine si uitarea in acea daruire. Pentru toate fetele care nu stiu ca relatia nu inseamna daruirea sufletului si asezarea nevoilor si  inimii in mainile partenerului, vreau sa le comunic mesajul meu insufletit: Draga mea, nu ai nevoie de partener. El e doar aliat intr-o perioada a vietii, un om, un inger care vine la tine si te invata cea mai importanta lectie a tineretii tale: libertatea. O relatie nu inseamna ingradirea libertatii, limitarea si chiar neutralizarea intimitatii si vietii personale. O relatie inseamna cunoastere, dezvaluire si multa, foarte multa autodezvaluire. Poate cand citesti randurile astea ai tendinta de a exprima o anume tensiune. Te cred. Daca esti intr-o astfel de relatie, in care el e aerul tau, mancarea ta, fericirea ta, si viata ta, nu ti-e usor, cu siguranta, cu atat mai putin cand el se retrage in spatiul propriu sau pleaca. Stiu ca ti se face sete, foame, ca nu mai ai aer si viata in tine. Iti stiu lacrimile si suferinta. Dar asa cum spuneam, ea te invata- suferinta. Depinde de tine cat timp vrei sa ramai in ea. Si aici nu ma refer la despartire, care nu ar rezolva nimic in acest caz, ci la indreptarea atentiei spre tine insati. Aceasta este solutia mea in cazul de fata, solutie pe care eu am aplicat-o si mi-a adus mari satisfactii: toate rapoturile mele cu cei din jur s-au schimbat in momentul in care eu i-am lasat pe toti deoparte si m-am axat pe viata mea. Am lasat deoparte toate reprosurile cum ca-mi fac de cap, pe cand eu stateam la dispozitia lor si raspundeam la telefon cand sunau, si ma faceam resonsabila de ceea ce faceau cei din jurul meu, si ma faceam vinovata, si ma simteam ultimul om in fata lor, ca doar ei trebuiau slujiti cu docilitate si fidelitate ca relatia sa mearga bine si sa primesc si eu un strop de atentie si pentru efortutile mele generoase si costisitoare.

Pana intr-o zi. Cand m-am saturat sa fiu calcata in piciore cu voia mea, cand am pus punct vietii in care asteptam ca ceilalti sa imi indeplimeasca dorintele si sa imi satisfaca toate nevoile, de iesit, de mers, de distractie, de zambete cu prietenele. Spre surprinderea mea, eu, care credeam ca voi muri in momentul in care ,,el" va pleca, am facut.... stii ce-am facut? Am plecat eu. Am plecat eu de la viata centrata asupra lui, spre viata mea, axata asupra mea. In mod si mai socant, toata viata mea m-a prin in brate, m-a imbratisat, m-a sarutat pe suflet. Eu nu am suferit deloc. Eu! Da eu care credeam ca-mi voi da duhul de suferinta pentru cel pe care credeam ca l-am iubit, in contextul in care obsesia si dependenta ma tineau legata sa nu cumva sa fac un pas spre mine. Ei, draga mea, din acel moment, toate, dar absulut toate mi-au mers struna: mi-am imbunatatit considerabil relatiile mele cu partintii, relatie care era la pamant si care imi facea, sau , mai bine spus, imi faceam eu zile negre si nopti albe. (Acum ne sunam si ne incurajam unii pe altii, si ne spunem de 5 ori pe zi cat de mult ne iubim:).) . Eu care ma credeam atat de inferioara si mica in fata unei tipe cu geanta puma sau prada, cu par coafat, machiata si imbracata....vai, numai eu mi-am stiut complexele. Dar odata ce am hotarat si am pasit efectiv in viata mea, am descoperit un desert de nimicuri si un ocean de valoare, plin cu traire. Am sarit in apa fara sa-mi pese de ex, caruia azi nu-i pot decat multumi profund pentru toate experientele si lectiile pecare mi-lea predat, atat de bine, nici nu stie cat de bine....de y, de z,. m-am balacit in apa si mi-am revarsat izvorul meu launtric in marele ocean de iubire numit Univers.

M-am inaltat spre culmile mele si am savurat fiecare experienta, am trait-o si am invatat-o. Si nu as fi reusit sa sa fiu multumita cu mine si mandra de mine si ceea ce fac si chiar si ceea ce am facut, daca nu imi axam toata atentia spre mine, spre nevoile mele, a caror satisfacere nu am mai lasat-o in mana altora, spre viata mea, a caror indeplinire de vise nu am mai scuzat-o ci am lucrat-o. Mi-am luat intreaga viata in maini si am pornit la drum, indiferent cine a fost langa mine si indiferent de ce au spus cei dragi mie.

In concluzie, draga mea, fericirea si aprecierea ta, sentimentul tau interior ca esti importanta, nu sta in mainile altora, nu sta in treaba lor fericirea si nevoile tale, dar nici a lor in slujba ta. TU esti cea mai importanta persoana din viata ta, tu contezi cel mai mult pentru tine, nu astepta ca altcineva sa ti-o spuna.:)


Drum bun spre tine!!!

Cu mult drag,
Miruna

Va puteti anunta comanda pentru cartea  ,,stimul pentru viata ta - Frumusetea feminitatii" la e-mail : mirunacalbor@hotmail.com, care va fi disponibila in scurt timp, in format electronic.