Puterea interioara nu se masoara in kilograme de bani sau aur, nu se evalueaza dupa calitatea aerului sau impresiei personale prost croita, dar atat de prost incat sa para destul de autentica. Puterea personala nu are nimic de-a face cu masca sociala pe care o poarta multi, decat in jonctiunea negativa a relatiei.
Cine ar putea spune ca un om suferind e puternic. Poate nimeni... poate unu ...care se gandeste la transformarea prin care trece omul nostru. Dar acelasi om va pune la indoiala suferinta lui, pentru ca suferinta e cel mai personal si mai propriu mod de exprimare. Neputinta si necunoasterea modului in care pot fi exprimate simtirile si trairile, sentimentele si emotiile duc la intensificarea, daca nu chiar la nasterea si potentarea suferintei. Pentru ca omul e atat de egoist in Ego-ul lui, incat crede ca numai el sufera.Si chiar daca ar veni - si vin in ptreajma lui oameni cu acelasi tip de suferinta pentru ca el ii atrage prin sentimete, emotii si ganduri - omul nostru, omul universal nu poate recunoaste ca si suferinta celuilalt e asemanatoare daca nu identica cu a lui. Poate, daca ,, celalalt" e om cu spiritul mai treaz, omul nostru se intreaba- repet ....poate....se intreaba cum el poate zambi si tine capul sus.
Poate pentru ca a avut sa afle ca suferinta e imediat eliminata daca schimbi felul de a gandi si te intrebi ce poti invata din suferinta ta. Aceasta intrebare, nu numai ca iti va aduce raspunsul, dar te va face sa descoperi in tine calea spre manifestare a puterii tale personale. Aceasta nu se poate activa decat prin suferinta. Poate ca uneori, si din cand in cand, e bine sa fim prosti, pentru ca atunci suferim ca niste prosti si ne intrebam ca niste prosti: ,,De ce? De ce eu? De ce tocmai eu ?". Deaia. Ca sa suferi, ca sa poti accesa izvorul de putere ca se afla in tine.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu